O zi de luni


 

Ora 7.32 – La naiba, iar m-am trezit cu noaptea in cap !

Ora 7.41 – Bajbai pe langa expresor, imi cade sticla de apa plata pe jos, fac balta si o strang dupa aia. “Hai ma, fa-te odata ! Ca inca dorm !”…Mmmm, ce bunaciune de caffa !

Ora 8.04 – Deschid laptopul sa vad ce s-a mai intamplat prin lume, adica pe mess, forum, alea, alea. Am vreo 3 cereri de prietenii de la lume interesata, dar probabil mai putin interesanta,  si vreo 2 offline-uri.

Ora 9.13 – Suna telefonul. Tata. “Bai tata, s-a stricat televizorul, aseara m-am uitat la meci si azi nu se mai aprinde. I-am schimbat si bateriile.” “Tata, il sunam pe nenea depanatorul si se rezolva. Hai ca nu pot vorbi, ca-s la birou !”

Ora 10.25 – Mi-e foame. Ce draq sa mananc? Ca m-am plictisit de lapte cu cereale si banane. Si asa sunt cam expirate. Bananele. Aaaa, bun, mai e de un sandwich cu castraveti.

Ora 12.05 – Ma suna unu’, care n-are de treaba. Ma intreaba daca pot vorbi. Logic ca pot vorbi, din moment ce ti-am raspuns la telefon. Urmatoarea intrebare: “Esti din Valcea, papusa?” Clanck ! Ii vine ton de ocupat. In rest, telefonul meu e cuminte, da’ silentios rau de tot. Doar e luni, lumea are treburi mai importante, gen sa posteze “I hate Mondays”. Eu, in schimb,  le ador !

Ora 13.25 – Imi pun fundul derutant in masina nespalata si purced catre Casa Poporului. Tre’ sa duc banii de chirie. Canci loc de parcare, ma invart de-mi vine rau, gasesc in final o tanti dragutza, care-mi cedeaza juma’ din spatiul masinii ei, si gata ! Ma intalnesc cu persoana, schimbam formalitati, repejor, ca time is money, dau lovelele ca un infractor si ne despartim cu bezele.

Ora 14.56 – Suna telefonul. “As dori o programare daca se poate in jur de ora 5”. Bun, bagam foc automat. Si asa lunea e mai slabutz.

Ora 15.13 – Imi iau ceva de la Mall, chinezarii de-alea, ca ieri m-a durut burta si n-am facut de haleala. Acum e prea tarziu sa mai gatesc. La naiba, sosul ala de soia, pe care l-am adaugat fara sa-l gust, e ca dracu de sarat. Mai tre’ sa fierb niste orez basmati ca sa ia saratura aia, ca mor, nu alta.

Ora 16.53 – Suna clientul. E in zona. Pac, ghidare de ultima generatie, cel mai tare GPS vocal – io !

Ora 17.12 – Incepe masajul. Nu dam date personale, ca nu e mumos.

Ora 18.45 – Final apoteotic. Alte bezele la plecare. Omu’ cat p-aci sa uite sa plateasca.

Ora 19.20 – Termin curatenia de dupa “dezastru”. Ma deratizez corespunzator. Ma pun cu picioarele in sus, sa stau degeaba. Aaaah, cat imi place asta !

Ora 20.35 – Muzica chill out in surdina. Suna amica mea. A iesit cu cainele sa-l plimbe. Ea pe caine sau cainele pe ea. Nu se stie inca !

Ora 21.13 – In sfarsit, terminam convorbirea. Zici ca nu ne-am mai auzit de 108 ani, care cred ca era ieri.

Ora 22.00 – Mai bag un comentariu, pe colo pe colo, prin “bloage”, forumuri si alte alea.

Ora 22.30 – Nani, ca m-am trezit devreme azi. Zici ca ma duceam la munca !

Anunțuri

4 gânduri despre „O zi de luni

  1. Imi pari lipsita de motivatie, lipsa unui scop sau a unei idei pentru care sa lupti in acest moment al vietii tale, pentru care sa merite sa te trezesti dimineata, este foarte usor de sesizat, in rest absolut natural articolul tau, apreciez transparenta totala de care te folosesti pentru a reda momente din viata ta. Se pare ca in aceasta etapa din viata iti exprimi foarte bine sentimentele, interesant este de aflat oare ce te face sa fii atat de inspirata in momentul in care scrii, asa cum am mai spus mai sus lipsa unui scop, tristetea, relaxarea, temerile si gandurile pe care le tii inchise in sufletul tau? Orice ar fi, acel ceva te inspira.

    1. Am multe motivatii in viata. Ca motivatiile mele nu coincid cu ale majoritatii, ca nu se inscriu in linia prejudecatilor si normalitatii, este alta poveste. Eu ma consider o persoana foarte normala si nu vad de ce altii m-ar vedea anormala. In fond, cine defineste normalitatea ? Normalitatea mea poate sa nu fie si normalitatea ta si invers. E un concept mult prea subiectiv pt a putea fi discutat.
      Cat despre articol, este o varianta umoristica, naturala si transparenta a unei zile de-ale mele…
      Inspiratia mi-o ofera probabil planeta mea natala, Neptun. Sper sa nu ma dezamageasca nici de acum incolo….E drept ca degeaba ar lucra stele, de n-as avea ce povesti.

  2. chiar funny istorisirea :)..degajata, relaxata, relaxanta si usor de citit..probabil si datorita propozitiilor mai scurte 🙂
    ps: in valcea „papusa” se zice in loc de „scumpa domnisoara” 🙂 😛

Aici astept provincia :

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s