Chill thing


Afara ningea cu fulgi mari, jucausi, dornici de-un dans curtenitor in drumul lor catre pamantul flamand. Ma uitam pe fereastra si privirea-mi era exaltata la propriu. De ce ?
Dar de ce mai intreb??
In dimineata aceea eram altfel. Ma pregateam de munca, caci imi comunicase inca de cu seara ca-si doreste „2 ture”. Ce-or fi insemnand ??
Ochii albastri, blanzi, si-au facut aparitia impreuna cu corpul aferent la ora stabilita de comun acord. Inca de la intrare, mainile inghetate au scos la iveala un frumos buchetel de floricele multicolore, bucurandu-mi sincer privirea.
Masajul a fost dintre cele mai tandre. Fara prea multe cuvinte. Dar cu priviri languroase, calde, senzuale, dulci. Si sarutari pline de inteles.
Mai apoi, am primit o invitatie la o partida de bulgareala in zapada proaspata, ce intre timp se oprise sa mai cada. Fix pe sufletul meu !
M-am echipat corespunzator, cat ai zice „peste!” . Nu stiu daca a fost suficient de repede si pentru el. Cred, insa, ca era mai mult decat multumit ca-i acceptasem propunerea.
Am coborat in parcul din fata blocului, unde doi caini, un maidanez suparat foc pe viata si-un labrador negru, jucaus, cu stapana pe urmele lui, incearcau un scandal cu maraituri, aratandu-si coltii. Mai degraba maidanezul. Probabil dintr-un mecanism de autoaparare.
Ma bucuram nespus de albul imaculat si am sugerat o plimbare prin cartier. Vorbim despre subiectul meu preferat: d-ale vietii ! Despre oameni artificiali, ce se prefac ca le place ceea ce fac. Despre cum eram tineri si zburdalnici. Despre tot felul de nimicuri linistitoare. De ceva timp incoace, realizez ca ma urmareste aproape perpetuu un soi de intelegere a tot si toate, sora cu intelepciunea.

Oamenii trec pe langa noi, grabiti, desi e sambata. Nu vad fericire pe chipul lor, nici macar o vaga relaxare. Sunt preocupati, obositi, consternati, inghetati, fara chef. Parca nici copiii , iesiti sa sa bata cu bulgari, nu mai au alura celor de altadat’.
Il intreb, de cateva ori, daca zapada nu i-a poposit in pantofii nepotriviti pentru a face un tur de cartier prin neaua semnificativ cazuta. Sau daca nu i-au inghetat picioarele. Rezista cu stoicism, cred. Oricum, era mult prea placut ce se intampla, ca sa mai dea importanta unei asemenea banalitati. Si, oricum, n-are ovare, nu raceste la outze !!
Ne despartim c-un sarut langa masina inghetata, ce-si asteapta cuminte propietarul s-o dezmorteasca. Intr-un gest de neasteptata sinceritate, imi marturiseste, peste cateva zile, ca sunt ani de cand n-a mai sarutat o femeie in plina strada.
A doua zi, dupa ce sunt ispitita culinar, ma autoinvit in gluma la el la masa. Hmmm, nu a fost o gluma. Chiar asta am facut, desi, recunosc, nu-s incantata sa merg prin casele necunoscutilor. Nici macar sa ma urc in masinile lor.
N-as mai fi dorit sa plec, dar programul facut inainte m-a scos aproape in suturi la realitate cruda de afara. O ceata de-o taiai cu cutitul. Si-un drum pentru mine de facut.
Era asa bine in bratele lui.

13 thoughts on “Chill thing

  1. Interesantă postare : nu tu sex , nu tu picanterii de la masaj , nu tu ,,deplasați ” cu nu știu ce idei năstrușnice , doar lucruri firești , normale ….. într-o lume anormală ! Te felicit și îți mulțumesc că ne faci și pe noi martorii lor (noi care nu ne-am gândi la așa momente , ci doar ,,profităm” de specializarea ta și ne bucurăm de nurii tăi ).

    1. In lumea asta teribil de anormala/superficiala trebuie sa iti faci timp si chef sa te bucuri si de aceste detalii marunte.
      Nu ramai cu altceva. Tineretea trece, banii se duc, doar amintirile frumoase raman.

Aici astept provincia :

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s