„Noi ne potrivim”


 

Sunt momente in viata in care tragi cu dintii de ceea ce ai reusit sa obtii. Cu greu, cu indemanare, cu multa implicare, cu dragoste, cu sarituri peste obstacole, cu sufletul indoit, poate cu mintea confuza. Dar simti nevoia sa aperi ceea ce simti ca ti se cuvine. Stropul ala de fericire care-ai vrea sa dureze viata intreaga !

Pentru ca, indiferent de parerea celorlalti, tu stii bine cat de mult insemni pentru tine. Iar o doza echilibrata de egoism face chiar minuni.  De ce sa o mai dam dupa deget ? Cand esti implicat intr-o chestiune sentimentala, altruismul fata de celalalt nu este indicat sa fie aratat. De ce ? Pentru ca esti luat de fraier, gagautza, gasculitza, „las ca merge si asa”!!

Sa renunti la tine constant pentru binele celuilalt, cum am facut-o ani de zile, gandind ca musai o sa primesc la fel inapoi ?  „Daca eu nu lupt pentru ceea ce vreau, se va razboi altcineva ca sa-mi fie mie bine ?” Nu, pentru ca nimanui nu-i pasa intr-o atat de mare masura. Desi o spunem de multe ori, din complezenta, ca ne pasa de rude, de prieteni, de oameni apropiati, totusi a ne fi, in primul rand, noua bine e gandul primordial. A venit vremea sa-l aplic si pe pielea mea.

Am renuntat de nspe mii de ori la mine pentru altii. Am inmagazinate prostii facute cu duiumul. M-am ales cu vreo statuie ca am fost altruista, desi in viziunea altora doar neasemuit de naiva ? Nu !

In schimb, mi-am construit, caramida cu caramida, in suflet un altar. Un altar la care ma inchin, cu demnitate, in fiecare seara. In fata caruia imi rezum cele mai intime ganduri si cele mai intense simtiri.

Asa am fost mereu. Cat am simtit (Doamne, parca as fi facuta numai din simtire !!) ca exista o sansa, am fost maxim de egoista in a-mi trai visul si iubirea. Doar cand am stiut ca si ultima speranta se spulberase, am plecat, cu capul plecat.

Ceva totusi s-a schimbat in vechile mele obiceiuri. De voi mai fi nevoita sa plec vreodata din fata iubirii, nu o voi mai face nici cu genunchii zdreliti, nici cu fruntea plina de broboane de sudoare, nici cu ochii in pamant. Ci cu privirea atintita catre ea, spunandu-i: „Fraiero, m-ai ratat si de data asta ! Si nu vei stii cat ai pierdut !”

Nu traiesc pentru bani.

Nici macar carierista nu sunt, desi, pe la inceputurile mele profesionale, visam sa ajung o finantista de renume mondial.

A fi fericita prin iubire e cea mai ardenta dorinta a mea. Visul cel dintai si visul cel din urma.

Insa nu mai vreau o iubire traita in genunchi, ci o iubire traita pe acelasi calapod.

One thought on “„Noi ne potrivim”

Aici astept provincia :

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s