Visul omului


Motto: „Omului ii trebuie un vis, ca sa suporte realitatea.” Sigmund Freud

Cand tratezi o relatie in termeni de „totul sau nimic”, de obicei ramai cu nimic.

Suntem, prin esenta firii noastre, tributari comparatiilor. Desi psihologii, sociologii, chiar si antropologii, sustin ca nu este benefic, pur si simplu nu ne putem abtine. Comparam persoane, stari de fapt, gusturi culinare, tinute vestimentare. Comparam trecutul cu prezentul si prezentul cu posibilul viitor, vazut prin ochii sperantei, care, nu-i asa?, moare ultima. De ce n-am compara si relatiile ?

Mi s-a spus ca sunt o persoana dificila. Una care vrea ca totul sa fie ca la carte, fara asteptari cronometrate, fara intrebari la care nu detin raspuns, fara indoieli care-ti rod sufletul si mintea. Intr-adevar, sunt ! Mai ales cand iubesc. Se cheama ca fac parte din tagma celor cu atasament nesigur si pentru o buna si durabila comuniune, trebuie sa ma „infratesc”  cu o persoana cu acelasi tip de atasament sau macar cu una cu atasament echilibrat, care sa ofere echilibru starilor mele interioare.

– Stii, pe langa fericire, mai sunt si alte lucruri importante in viata, mi-a spus intr-o innegurata zi de duminica.

M-am facut foc si para atunci. Pe el ? Pe mine ? Pe viata ? Pe fericirea insasi ?

Zilele trecute, dupa ce mi-am reclamat dreptul de a fi doar ascultata, a redeschis intr-o oarecare masura discutia, ramasa neterminata atunci, in mintea mea inconstant dezaprobatoare.

– Nu pot, R., sa port doua razboaie acum. Am deja unul pe rol. Trebuie sa ne concentram pe prioritati….si prioritatea acum este sa ridicam firma. Stii ca ti-am spus mai demult ca pe langa fericire, mai sunt si alte lucruri in viata importante. Crezi ca o sa fim mai fericiti daca suntem amandoi, dar „cersim” la colt de strada si nu ne permitem nici un minim de confort ? (evident o metafora fortata !)

Ca bine zice versul….”Banii n-aduc fericirea, dar te ajuta sa-ntretii iubirea”.

Daca gandesti rationalo-analitic, precum el, realizezi cat de multa dreptate are. Daca gandesti emotivo-impulsiv, ca mine, iti dai seama ca vrei un supersonic care sa te duca urgent, cu minimum de turbulente si costuri la destinatia exotica pe care ai schitat-o in visele tale. Daca unesti ideile lui cu ideile mele iti iese un mix din care se deduce cam asa:  trebuie sa-mi canalizez energia pentru a  savura drumul cu floricele parfumate, cu troiene de zapada, cu spini si damburi, fara a ma astepta sa ajung vreodata la destinatia finala. Poate, fericirea nici macar nu salasluieste acolo si e doar o iluzie desarta.

Si spun asta pentru ca, desi mi-e greu in postura in care ma aflu momentan, am simtit de atatea ori pe pielea mea ca nimic in viata nu prinde contur fara sacrificii. Si mai tragic este ca, uneori, pana si sacrificiile sunt in van. Cei cu adevarat intelepti ar spune:

„Fericirea este ceva care nu se atinge niciodata, dar in cautarea ei merita sa alergi toata viata.”

10 thoughts on “Visul omului

      1. Nu e usor sa stapanesti inima… Cum imi spunea si Soffy, iti trebuie mult autocontrol. Uneori si problemele de care te lovesti te fac sa devii mai rationala….

  1. Are dreptate parțial. S-ar putea să nu fiți fericiți „cerșind”. Dar mai e și un alt lucru la care ar trebui să te gândești. O viață are multe suișuri și coborâșuri, la fel ca și o relație. Dacă viața vă duce în postura de cuplu la acest „cerșit”, cândva? Ce se alege de relația voastră? E ea, oare, condiționată de situația voastră financiară, pe vecie? Dacă timp de 10-15 ani nu aveți încotro și trebuie să vă luptați cu lipsuri, nefericire, facturi restante, etc, etc? Eu aș zice că ăsta e singurul test real al unei iubiri așa zise mari. Restul sunt povești. Dacă supraviețuiți împreună, atunci cu siguranță vă iubiți cu adevărat.
    Scuze, m-am întins 🙂

    1. Sigur nu am fi fericiti „cersind” (repet, este o metafora). Il cunosc suficient de bine pe el si ma cunosc pe mine.
      Iar atunci cand porti doua razboaie, risti sa pierzi din vedere strategia constructiva, risti sa le pierzi pe amandoua, risti sa-ti pierzi capul.
      Pe de alta parte, genul asta de relatie construita in timp, caramida cu caramida, este o noutate pentru mine, cunoscuta a ma arunca in bratele unei relatii, precum o naiva in fata trenului. Cicatricele ramase de la vechile „calcari” ale Sagetii albastre sau doar ale marfarelor obosite sunt gravate pe viata. Era necesar sa schimb macazul, nu ?
      Poate ca, intr-un final, am inteles ca Manastirea lui Manole nu e doar o legenda imaginara.
      Cat despre supravietuit impreuna in conditii vitrege, ca dovada a unei iubiri adevarate, sunt total de acord, dar asta numai timpul o va putea spune.

      PS. Pot sa-ti trimit mail pe adresa din coment sau pe cea veche ? Multu’

      1. A trecut un an peste voi, cu bune și rele, probabil. Faptul că ai parte de acest gen de relație pentru prima oară și că ea funcționează, e un lucru minunat. S-ar putea ca de aici înainte să descoperiți împreună lucruri surprinzătoare despre voi, în sensul bun. Nu cunosc toate detaliile relației voastre, nu o cunosc deloc, dar uneori iubirea are căi comune pentru toate perechile. Sunt sigură că veți funcționa așa cum trebuie și cum vă e bine 🙂

        Îmi poți scrie pe asta din comentariu, dacă vrei

  2. Știi…ești un om atât de frumos din atâtea puncte de vedere că îți doresc cu adevărat tot ce e mai bun din lumea asta. Aproape că simt uneori o nevoie maternă de a te proteja (să nu râzi 🙂 ). Aș fi vrut să mai spun câteva lucruri, dar am gânduri învălmășite și nu iese ce trebuie. Pe scurt, vreau să te văd fericită pentru că meriți și poate omul ăsta e cel potrivit, atâta timp cât vă îmbinați ideile și reușiți să o scoateți cu bine la capăt și la partea cu compromisurile

    1. Multumesc. Ma bucur ca pana si femeile mai tinere ca mine ar vrea sa ma „mameasca” (n-am ras :)… E cel mai bun sentiment pe care-l pot obtine de la cineva…atat de mult pentru atat de putin !

  3. Poate nu este bine sa porti 2 razboaie in acelasi timp, dar cu siguranta trebuie sa-ti alegi cu mare grija prioritatile. Mai ales cand alegi pentru 2.
    Pentru el este mai important sa se asigure de sprijinul tau in supravietuirea firmei, dar pentru tine ? Nu cred ca-ti doresti sorta Anei din legenda lui Manole.
    O clarificare a situatiei voastre v-ar putea aduce o implicare mai mare si in bunastarea firmei.

    1. Situatia e clara.
      Si pentru mine e importanta bunastarea firmei, caci de acolo mananc, nu? Sau ce facem, nu mai lucram decat cand si daca vom fi casatoriti ?
      cred ca asta e una dintre problemele oamenilor in societatea de azi, intai se intreaba ce primesc si doar daca primesc ce vor, se mai gandesc si sa ofere ceva.

Aici astept provincia :

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s