Puterea cuvintelor


Motto: Orice actiune are si o reactiune.

La inceput, se simtea aiurea cand ii multumeam pentru un lucru mic. Imi zicea: „Nu-mi mai multumi, n-am facut nimic!” Nu era obisnuit, n-a fost niciodata obisnuit cu atata bunavointa. Apoi a inceput sa-i placa. A inceput sa actioneze la fel. Sau poate o facea dinainte, n-am de unde stii. N-am cum sa nu remarc, inca si acum, ca e un om tare  bland, non-conflictual, ce cauta armonie intr-o lume dezorganizata, focusata doar pe propria existenta.

Sigur, multi ar spune ca a fi binevoitor are si un revers al medaliei – a cadea in extrema de a fi luat de fraier la propriu. Eu as insista pe motivatia obiectiva ca, in urma unor experiente, reusesti sa inveti sa cerni oamenii. Am fost luata si eu de fraiera de nenumarate ori. Insa, am invatat din asta si, paradoxal, nu mi-a slabit puterea binevoitoare. Totusi, am fost nevoita sa ignor oamenii care nu meritau bunavointa mea si mai ales vampirii energetici ce roiau in jurul meu.

I-am spus odata: „Oamenii din jurul meu inteleg gresit bunavointa mea. Nu-s asa prostuta, cum las impresia. Imi rezerv dreptul sa le alunec printre degete acelora care aleg sa se foloseasca in scop pervers de ea.”

*****

Am ajuns la concluzia ca oamenilor le este cel mai greu sa-si ceara scuze sau sa recunoasca ca celalalt are dreptate, pentru ca in felul asta isi recunosc neputintele. Pana la urma, nu-i un capat de tara sa ne dam seama ca toti suntem, intr-o  masura mai mare sau mai mica, limitati…. Sa fim seriosi,  „buricul pamantului” este o expresie pe cat de hilara, pe atat de nepractica in trecerea ei prin noi.

Eu n-am suferit niciodata de dementa asta orgolioasa pana la paroxism. Am usurinta (teribila, de neinteles pentru unii) de a-mi cere scuze sau de a spune „Multumesc” pentru un lucru extraordinar de simplu. Tocmai pentru ca ma pun in postura celuilalt si observ cat de repede se insenineaza. Chiar de este nervos, atunci cand omul simte ca este apreciat sau ca-ti recunosti greseala, cu un banal, dar sincer „Scuze!” se deblocheaza acel canal al intelegerii, al comunicarii prin care totul curge.

Bine, aduc in discutie mai mult situatiile putin tensiona(n)te si greselile minore, de peste zi, nu cele fundamentale, esentiale, sa zicem. E drept ca, si in cazul acestora, ideala este tot o strategie binevoitoare, daca-ti pasa de persoana in cauza. Din pacate, observam din ce in ce mai des ca ne pasa doar de propria persoana, de propriul „ego” si avem atata grija sa nu ni-l ranim, incat, instinctiv, fara vreo analiza interioara, aruncam pisica moarta in curtea vecinului, desi, in fapt, noi am omorat-o. Dar nu vrem sa avem fata de criminali si nici sa facem penitenta pentru asta !

Cred ca cei mai multi dintre indivizii (de ambele sexe) ajunsi la un anumit nivel profesional sau sentimental traiesc permanent cu senzatia trufasa ca „lor li se cuvine aia sau aialalta” pentru ca, nu-i asa?, au muncit mult sa ajunga aici/acolo.

De fapt, dureaza ani sa construiesti ceva si minute/chiar secunde sa destabilizezi toata fundatia. Poate n-o sa cada, insa nici falnica nu va mai rezista in fata oricarei intemperii si se va „scutura” din ce in ce mai profund, fiind gaunoasa pe dinauntru.

Din proprie experienta am invatat ca orice tip de conflict cu persoana iubita se rezolva atunci cand s-a creat. A nu mai vorbi despre asta nu inseamna ca s-a rezolvat. A avea o atitudine ofensiva creaza in celalalt nevoia de a se apara tot printr-o astfel de atitudine, rece, implacabila si conflictul degenereaza, in loc sa se stinga. A trece peste fara sa-ti ceri scuze cand ai gresit sau fara sa ierti cand ti s-a gresit, e ca si cand bagi gunoiul sub pres, in loc sa-l duci la ghena. Nu se mai vede, dar ma scuzati, pute ! Remuscarea, frustrarea ramane acolo, razbate dureros si tot mai intens. Pana cand omul se simte sufocat de tot raul acumulat pe dinauntru.

A-ti cere scuze este un fabulos mod de a-ti arata bunatatea. Daca celalalt vibreaza pe aceeasi unda energetica cu tine, atunci si lui i se sterge supararea instant.

A spune „Multumesc” cu zambetul pe buze este un minunat mod de a aprecia efortul celuilalt. Banal poate, totusi puterea acestui cuvant influenteaza dincolo de semnificatia strict etimologica.

Aici astept provincia :

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s