Mirosul succesului


Marriot.

Ma intalnesc din nou cu el, totusi sub alte auspicii, spre deosebire de acum cativa ani. As putea, fara dubiu, sa constat ca suntem aproape de la egal la egal. El a ramas la fel, poate nitel mai scorojit, eu am crescut inevitabil. In sensul bun, si nu numai ca varsta.

Pe terasa frumos umbrita de platani, astazi stau fata in fata cu 2 indivizi de nationalitati diferite, care invariabil invart zeci de mii de euro pe luna. Insa azi nu ma platesc cum ar fi facut-o, candva, intr-o camera de hotel pentru un masaj mai bun sau mai prost, mai efervescent sau mai anost. Azi nu-mi iau, resemnata, portia de desconsiderare tacita si oarecum inconstienta din partea lor. Nici macar umila nu sunt, e clar ca n-am de ce. Am dibuit eu acu’ vreo 2 luni pe cartea mea de vizita…. sub numele meu era ingrosat Director economic. E clar ca prestanta tre’ sa fie la locul ei, 24 din 24, numa’ ca acum ar fi bine sa fie 20 de minute mai mult !!

Azi stam fata in fata si discutam afaceri. Sunt parte integranta din discutie, cu atat mai mult cu cat seful meu ii obliga discret, dar ferm, sa ma bage mai mult in seama. Nu de alta, insa eu nu sunt doar pe post de decor, frumos parfumat si machiat, ci sunt o veriga importanta a businessului, de care trebuie sa se tina cont.

Imi notez, cu o constiinciozitate aproape innascuta, principalele repere ale afacerii intra-comunitare, ce urmeaza sa se deruleze intre doua firme, de acum partenere. La fel cum, acum ceva vreme, efectuam in stil reflex si temeinic, tehnicile de masaj pe-un corp oarecare.

Dar astazi, ei bine, astazi ei nu stiu ca eu am fost maseuza ani in sir. Si de-ar sti, tot n-ar avea vreo importanta.

Astăzi, draga mea, dai mâna în semn de respect reciproc și te privești în ochi zâmbind, fără ca ei să-și arate superioritatea. Deși, în mod practic, și acum ceva vreme primeai bani în schimbul unei prestații profesionale, rar întâlneai un om care să nu te arate cu degetul lui invizibil sau care să vadă în tine ceva mai mult decât un trup dezgolit.

Acum doua zile, romanul transfrontalier a facut-o. Isi imaginase ca exist in preajma doar sa-i servesc cu apa plata, precum secretara lui. Dar astazi am avut grija sa-si schimbe opinia la 180 grade, ceea ce, logic, s-a si intamplat.

Intalnirea fructuoasa s-a incheiat cu zambete de uluire, vadit nedisimulate, la auzul germanei mele simple si corecte, urandu-i drum bun afaceristului străin.

Satisfactiile monumentale le-am impartasit cu șefu’ si imediat ce am parasit terasa frumos umbrita de platani, si la pranzul pe care l-am luat impreuna, pentru sărbătorirea victoriei, si ulterior la telefon, ca ne mai aminteam faze demne de pus la panou.

Inca nu terminasem sa ne declaram reciproc invincibilitatea.

Anunțuri

Aici astept provincia :

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s