CIOCO-LATĂ


Habar n-aveam că îi căzusem cu tronc.

Îl observasem încă din vremea în care se incendiase din neglijență un bloc din Confort City și devenisem o mini-vedetă în spațiu restrâns, dar el n-avusese destul curaj, ori poate, știind că nu mă dedau la chestiuni all inclusive, mă evitase cu bună știință. In plus, nu se considera vreun Adonis, aș zice mai degrabă Căpcăun, motiv pentru care încerca să-și descătușeze instinctele primare de o manieră ce ținea cont exclusiv de bunul lui gust, dar care creștea exponențial la întâlnirea unei elegante partenere. Considera, oare, ca nu ar putea sa se ridice la nivelul presupuselor mele exigente ?

Puțin după Anul Nou și mă anunță printr-un mesaj că și-a terminat treburile de anul trecut, putând să-mi facă onoarea de a mă simți toată, în toată splendoarea mea. Venea cu gândul clar, dar neverbalizat, de a mă f…. Și eu mă gândeam că porcul zboară mai des decât se credea inițial, căci dacă RedBull îți dă aripi, de ce oare un gest anume nu te-ar obliga să dărâmi și să reconstruiești non-limitativ Statuia Libertății din tine ? Contează doar să știi, să simți când și cum să o faci !

La 14.30, fix ca-ntr-un deja-vu inconștient, oprește mașina în fața scării mele de bloc, cu emoțiile cât Casa Poporului. Iar eu am grijă, cu deosebire, să-mi rimelez ochii pe care mi-i lăudase în multe ocazii și la vederea-i, mă opintesc și mai tare în a-l încătușa cu o privire languroasă de pisică. Drăcușorul din mine nu mi-ar fi dat pace, nici de-l trimiteam în concediu în Maldive, eu închideam ușa în urma lui, el intra pe geam 🙂 !!

Prima impresie nu a fost de WOW, mi-l imaginasem mai frumos, dar și mai flegmatic, însă trebuie să recunosc că de aici am preluat psihic total frâiele întâlnirii noastre. Un joc al seducției – eu dominam, lui îi plăcea nespus ! Il trimit la baie, după o mini-discuție cu gura până la urechi – a lui, și priviri cu subînțeles – ale mele !

– Vezi, nu care cumva să ieși dezbrăcat pe hol !, îi arunc în glumă.

Aprind lumânările, pun muzică ambientala, dau drumul la câini și ignor (încă) subconștientul care-mi strigă fericit că a venit momentul ce-l aștept de ani de zile.

Se întoarce cu chiloții pe el.

– Păi așa ne-a fost vorba ? Dă-i jos !

– Tu ai spus să nu ies dezbrăcat pe hol !, replică în încercarea de a se apăra de mini-scorpia din mine.

– Păi da, ziceam să nu ieși dezbrăcat pe holul…… blocului, râd înfundat….

„Las că ți-o plătesc eu p-asta !” gândește domnul.

Ne punem în poziție de masaj. El se plânge că a chefuit seara trecută prin Centrul Vechi și, de parcă ar fi mers în măini, îl doare umărul și mâna dreaptă.

– Stai liniștit, ai venit fix unde trebuie !

„Eeee, ăsta e doar un pretext, draga mea !”

Pe la jumătatea masajului de relaxare, neliniștit, cu gândurile perverse mustind a nerăbdare, bătându-se cap în cap, își exprimă fățiș regretul că eu sunt mai îmbrăcată ca el, eu mă fac că cedez în fața rugăminții lui și gata ! – suntem chit !

Masajul erotic degenerează rapid.

Simte, instinctiv probabil, că dacă mă întreabă pur și simplu, se lovește de-un refuz categoric și poate că-l trimit la plimbare în ziua geroasă de-afară și fară hainele din dotare. Și, astfel, se întrece pe el însuși. Mângâierile și sărutările lui mă înmoaie, cunnilingusul demențial dezgheață simțurile mele și dă de câteva ori Reject minții care se ofuschează că Nu trebuie ! Ba Vreau !, nu-mi pasă dacă va scrie pe forum că am făcut-o, nu îmi pasă că voi avea puzderie de dobitoci la telefon pe urmă, încercând și  ei marea cu degetul, nu-mi pasă că mă va considera o ușuratică ordinară, deși pozam în inabordabilă pentru cei mai mulți.

vrei-sa-slabesti-mananca-ciocolata-neagra_1_size1M-a mișcat determinarea lui, cel puțin la fel de mult ca și eleganța în abordarea celei mai atroce dorințe. (Incă si astăzi o face.) Nu știu cum. Parcă-am simțit atunci că omul ăsta mă iubește din timpuri imemoriale și-a așteptat mai multe vieți Reîntâlnirea, Recunoașterea. Când am terminat, o emoție puternică m-a cuprins și lacrimile mi-au șiroit câteva secunde în semiobscuritatea lumânărilor ce-și terminau, și ele, menirea. Eu abia mi-o începeam.

Am fumat, cred, fiecare câte o juma’ de pachet de țigări. Fumul dens nu ne-a împiedicat să ne vorbim și să ne privim cu o intensitate și cu o lejeritate pe care rar am putut-o utiliza cu un om pe care-l cunoscusem AZI.

(Peste o vreme, când deja ne făceam confidențe privitoare la momentul ZERO, mi-a mărturisit că ar mai fi venit oricum doar la masaj, chiar dacă nu i-aș fi picat atunci la așternut. Timpul mi-a demonstrat că fusese, prin excelență, sincer.)

La finalul nebuniei, căci asta a fost, de când ne-am dezlănțuit într-o sinceră îmbrățișare și până s-a făcut atât de târziu încât trebuia să revină la lumea exterioară, am înțeles amândoi că ne-am iubit de dinainte de a ne cunoaște în viața asta.

Anunțuri

Aici astept provincia :

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s