O beție cruntă


Din seria „Dănuț, nebunul de aur”

Suntem la Căciulata, la niște amici. El e prieten cu un fost arbitru de divizia A, care avusese un accident și rămasese o perioadă paralizat de la brâu în jos. Se recuperase cu bani și eforturi, iar acum locuiau la un hotel de pe malul Oltului, unde el făcea tratament.

Nevasta tipului este de gașcă, o femeie dezinhibată, tonică, neînfricată și foarte loială iubirii ei. Nu-l lăsase la greu și asta pe mine m-a marcat plăcut. Îi cunoștea lui Dănuț atât soția, cât și toate amantele, câte avusese până atunci. Râde copios, se bucură de viață. Fostul arbitru este un bărbat vânjos, chiar frumos și cu un bun simț ce te unge pe suflet. Doar mâncarea este proastă aici. Ieftină, de cantină.

Intr-una din zile decidem să facem o ieșire până la Voineasa, în apropiere. Să urcăm la o cabană acolo. Tipii ne așteaptă să ne gătim de plecare, Dănuț vorbește cu soția la telefon. În timpul ăsta, intră S. în cameră și el, vesel, îi răspunde „Da, venim și noi acum!” Soția îl știa singur la Căciulata, habar n-am dacă și-a dat seama de ceva, nu era problema mea. El oricum făcea des imprudențe. Inclusiv la băița de a doua zi după botez a copilului nu s-a prezentat acasă, nici măcar la rugămințile soției. Nu mai știu ce-l enervase. Când era turbat, era turbat și gata !

Priveliștea e minunată, drumul pietruit nu prea. Ajungem sus și mă desfăt. Ne cazăm grațioasele prezențe în foișorul din fața cabanei și suntem serviți regește cu de toate. Eu mă îndrăgostesc grav de vișinata dulce, de te aduce…În stare să-ți pierzi mințile ! A fost prima și ultima dată când m-am îmbătat la propriu. Deci, pot înțelege de ce nu te mai poți înțelege cu unul beat ! Rețin că urlam necontrolat a bucurie, râdeam ca p…..a în târg și nu am putut merge pe picioarele mele la baie (noroc că lui Dănuț îi lua mai mult timp să se matolească și m-a ajutat el).

Gazdele noastre sunt voioase, fac glume și ne țin isonul. Nu cred că râde nimeni de mine, sunt obișnuiți cu băutorii. Ori chiar se bucură că vișinata e făcută ca la mama ei, de vreme ce juma’ de pahar pe mine m-a dat gata la propriu. O după-amiază plăcută în creierii munților. Că degeaba alergi prin viață, dacă nu faci cât mai multe de care să-ți aduci aminte. Cazi, te ridici, iar cazi, iar te ridici, te îmbeți, plângi, ți-e frică, te-ndoiești, ești dezamăgit, circumspect, trist, îngândurat, nemulțumit, fericit, sari cu parașuta, ai încredere, faci sex cu curvele, pierzi toți banii la jocuri de noroc, te aventurezi, cauți pericolul și te încrâncenezi în a nu lua în seamă consecințele, pe urmă ieși tu cumva din asta ! Dar, în puii mei, nu trăiești degeaba, uniform, cuminte și tern !

La coborâre, nu știu cum s-a făcut de m-am trezit cu gura în prohabul lui Dănuț. Mă credeți sau nu, mintea-mi era beată și nu mă mai controlam. Fostul arbitru, de la volan, întoarce capul să-i zică ceva și realizează că noi, în spate acolo, aveam treabă. Nu s-a supărat nici nevastă-sa, oricum ce era să mai facă, ne dădea jos din mașină din prea multă pudoare ?

Aici astept provincia :

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s