Când vrei, dar nu poți


  • Și ce naiba să-i fi făcut lui V. ? Cu ce să-l fi ajutat, când el este atât de polarizat între dorințe sexuale neîmplinite, situația de facto din viața lui și incapacitatea de schimbare, nici măcar de sesizare a percepțiilor greșite ? îi răspunse Ralucăi, cu o doză de îngăduință în glas, atât de necaracteristică ei…. Mă rog, ceva, ceva realiza că e în neregulă la el în ogradă, dar nu găsea soluția salvatoare. Și cerea sfaturi. Pe urmă, dacă o gândești la rece, e dureros când cineva din afară îți prezintă realitatea prin alți ochelari. Orgoliul, de teama izgonirii obișnuințelor de la locul lor, reacționează nu tocmai plăcut. Poate dioptriile tale,  poate lentilele sunt mai afumate și ar trebui curățate, cine să știe ? Tu poți să-i spui „Băi, vezi că ai o musculiță pe ochelari, căzută în picaj, moartă deja, care îți obstrucționează vederea clară”,  – știi, ca atunci când alergi mașina pe autostradă și pe urmă trebuie musai să-i cureți cu soluție specială fața pe care și-au ales sfârșitul mii de insecte -, dar el s-ar putea sa-ți spună „Lasă că încă văd bine, ți se pare ție !”
  • Sonia, pe un om nu-l poți ajuta dacă nu se ajută singur ori dacă nu-și dă voie să fie ajutat. Asta o știu din experiență proprie. Câtă vreme m-am împotrivit ? Offf, că mi se pare o viață întreagă !

Amândouă erau la unison că acționaseră corect. Nu-i dăduseră tipului motive de îndrăgosteală ori de scăpare din chingile obișnuinței, că știau că nu pot răspunde pe măsură. Deci, fuseseră sincere. Îi propuseseră doar un joc erotic și-i spuseseră că, dacă ceva nu va merge conform planului inițial – adică să le placă și lor -, se vor retrage și lanțul de așa zisă iubire se va rupe.

El nu pricepuse de ce nu i se acordase timp și mai multe șanse. Ele erau mereu în viteză, adrenalina era un atribut esențial pentru că și ele, dar mai ales Raluca, încercau să îngroape definitiv unele pasaje dureroase recente. Unii zic că femeile utilizează un bărbat pe post de chiuretă ca să-și scoată din suflet infecția creată de precedentul. Dar clar nu se ajunsese până aici. Poate că nu-și dădeau voie să viseze la cai verzi pe pereți din nou, dar….

  • Păi și cu cine să fi încercat, madam Ralu, să visezi, să experimentezi ? Păi zi-mi tu mie, aveai omul potrivit la dispoziție și am abuzat eu de dreptul de veto ? se burzului Sonia, aprinsă toată la față.
  • Nu, drăguțo…. Dar îmi pare puțin rău de el. Adică e om bun, inteligent, dar e prea conservator, n-are capacități d-astea de a risca nebunește, de a consuma o aventură intens, dement, fascinant, halucinant…Nouă asta ne trebuia, flacăra aia. El, în schimb, susținea că se consideră o persoană plăcută și că el spera că, în timp, va fi din ce în ce mai bine….
  • Auzi, băi fată, îl luai cumva de bărbat ? Nici n-aveai cum, că era înseriat la altă cazarmă, iar dacă dezerta era un om mort. Ai mai întâlnit tu d-aștia, așa că n-aveai absolut nicio așteptare. Și-apoi, dădeați înțelesuri total opuse noțiunii de timp. Tu n-ai răbdare nicicum, la tine consumul energetic e maxim din prima sau nu e deloc. El se aștepta să fie mai bine….cu timpul. Asta făcea imposibilă aventura, în sensul dat de noi.

Raluca se puse pe gânduri, își atârnă mâinile finuțe și deopotrivă vânjoase deasupra capului și concluzionă:

  • Sonia, ar fi fost mai rău mai încolo, nu mi-ar fi plăcut să-l mint, nici măcar pentru bani. Era fascinat de mine, dar știi că fascinația ia naștere când tu nu ai obiectul/nu ești ca persoana care te fascinează. Pentru un neinițiat, așteptările se creează oricum, fără efortul celeilalte părți. Și așa mi-a făcut capul calendar acuma, despicându-mi fiecare frază în douăzecidemii de firișoare, când se întâmplaseră atât de puține lucruri între noi. Și mai și stătea pe gânduri dacă să acționeze în a înlătura disconfortul ăla care nu-mi permitea să mă urc pe pereți de plăcere, deși lui i-ar fi plăcut să mă vadă cocoțată pe culmile extazului. Nu e de ajuns să vrei, trebuie să mai și poți. Păi, și atunci mă-ntreb, cum să meargă de la sine? Eu n-am pretenția să fiu înțeleasă, nici digerată… cu timpul. Sunt sau nu sunt.

One thought on “Când vrei, dar nu poți

Aici astept provincia :

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s