Când te agăți de iluzii, culegi deziluzii


De atunci lucrurile mi-au scăpat de sub control, asta dacă ar fi să admit că am avut vreodată până atunci controlul situațiilor în care mă aflam – și am mari dubii în această privință. Interesul lui nu era persoana mea – aveam s-o aflu amar mai târziu -, ci proprietatea pe care o pusesem în vânzare la insistențele lui, “că nu mai avem bani să trăim decât pentru o lună” și banii rezultați în urma vânzării, cu care și-a construit afacerea și binele ulterior. Era un compromis rezonabil. Mă suporta câțiva ani, timp în care ar fi trăit luxos, cum era învățat, m-ar fi manipulat cum știa el mai bine, să rămân o gâsculiță îndrăgostită de o imagine ireală și și-ar fi făcut de cap, cum îi era obiceiul, cu femei poate mai nasoale decât mine, fără îndoială însă noi și jucăușe. Afacere profitabilă”, scria Raluca cu litere triste, în jurnalul său, peste câțiva ani.

femeie-ganditoare“Ciudat, eu nu îl doream atât de tare pe el, cât  iluzia pe care mi-o creasem mental, desemnându-l prea timpuriu  Făt Frumos mult așteptat. Nu m-ar fi întors din drum niște nimicuri pe care intuiția mea le considera importante și cărora, într-o situație obiectivă, probabil le-aș fi oferit atenția cuvenită. Lipsa de experiență și emoționalul labil s-au situat deasupra logicii firave și, în pofida unei voci interioare care simțea pericolul, mă forțasem să cred că acest ins ar fi putut fi salvarea mea din lumea în care mă aruncasem singură. Chiar am vrut să cred că venise momentul ăla mult dorit al fiecărei femei, care se visează  purtând rochie albă de mireasă la castel, într-o atmosferă de basm. Poveștile nemuritoare ar trebui interzise prin lege, dragă jurnalule, sau măcar înlocuite cu unele rupte din realitate. Să te pregătească, desigur, pentru perioada aceea în care, invariabil, devii om mare și dai piept cu viața în toată cruda-i plenitudine și măreție.

Viața nu e o simplă succesiune de întâmplări fără sens, ea are regulile și căile ei firești pe care noi  alegem sau nu să le urmăm.  Voiam cu orice preț să fug din realitatea care mă sufoca în București. Nirvana nu-mi mai oferea fascinația de la începuturi, devenise rutină și nu mă imaginam plafonându-mă în domeniul masajului erotic până la bătrânețe, afacerea cu confecții nu ținuse mai mult de un an și mă înglodase în frica de a mă susține singură financiar din alte resurse, locurile de muncă “normale” erau puține, monotone și neplătibile la înălțimea așteptărilor mele. Ori, individul ăsta care promitea o viață luxoasă și aventuroasă era tot ce aveam nevoie.”

(fragment din carte)

Anunțuri

Aici astept provincia :

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s