Confruntări, III

– continuare de AICI –

„Băi nene, mie îmi vâjâie capul și ăștia nu mai termină o dată… să se culce o dată !! Adică să doarmă, nah…. Să sleep, să sforăie, să …. adică să nu sforăie că fac zgomot ! că mor de somn, nu alta, și ei tot freacă canapeaua aia din living și gemete și chestii-trestii și … pana mea… eu vreau să dorm ! Mda, am băut cam mult… dar, ce să fac, dacă îmi place vinul ăsta… e preferatul meu ! Nici nu visam eu acu’ 15 ani când a apărut pe piață căăă…ăăăă… Hai las-o jos, că măcăne, Raluco ! Te enervează cumva că individa nou venită și l-a adjudecat pentru toată seara și nu se mai dă jos din …… și apetitul ei sexual și faptul că lui i-a murit când a intrat în tine ? Dar ei i-o trage de trei ore și nu dă semne de impotență fizică ori mentală ? Asta e, ești frustrată ?? Fuck, am niște draci !! „

                                                                          *****

Trei jumătate dimineața. După un act apocaliptic, de maximă plăcere udă, extenuați, dar mai ales la insistențele somnoroase ale Ralucăi, Mia și Claudiu se aliniară și ei la orizontală, în patul mare din dormitor. Au hotărât dinainte că vor dormi toți trei în același pat, cu Claudiu la mijloc, împărțit între ele.

– Eu vreau să mă duc acasă ! tună deodată o voce hotărâtă în întunericul din cameră. Și imediat Raluca se ridică în capul oaselor, îndreptându-se îmbufnată, plină de nervi, către living. Aprinse o lumină difuză și începu să-și caute rochia și pantofii, să se îmbrace, trântind totul în jur. Mai bău dintr-un pahar și ar fi fumat 5 țigări legate între ele în timp ce și-ar fi eliberat frustrarea, urlând cât o țineau plămânii. De ce să tacă și să înghită ce nu-i convine ? Și ce dacă se strică totul, trebuie cumva să fie politically correct față de cineva anume, afară de propriile-i trăiri ? Nu e la vreun concurs de suportat torturi emoționale !! Le-a mâncat pe toate înainte. Pe nemestecatelea.

Claudiu și Mia se repeziră în urma ei.

• Ce ai, măi ? Ce s-a întâmplat ? De ce vrei să pleci ? Ce te-a apucat ?
• Păi da, se auzi răspunsul îmbibat cu lacrimi nervoase, voi doi nu vă mai săturați ! V-ați tras-o trei ore, frate…ok, am înțeles că nu v-ați văzut de mult și v-ați dus dorul ! Da’ am zis că ne culcăm ! Ce, mâine nu mai e o zi ?
• Păi și nu ne-am culcat ? întrebă Claudiu, nedumerit…..
• Da, mă, râse flegmatic Raluca, v-ați culcat …..și lângă mine, ați început să vă frecați din nou ! Vouă nu vă arde de somn și pace ! Bine, am înțeles, d-aia mă și duc acasă ! Nu mai vreau, vreau acasă, ce naiba nu înțelegi ? Vreau acasă, la mine ! Și plec, nu mă interesează nimic, puteți face ce vă taie capul până dimineață… ba nu, până miercuri, să vă f….i în continuu. Da’ eu vreau să dooooorrrm !!

Mia vru să tempereze situația, dar nu făcu față logoreei fără logică a Ralucăi. Era beată, nervoasă și frustrată. Capabilă de orice act necugetat. Claudiu îi făcu semn celeilalte să se ducă în dormitor și să-l lase pe el să rezolve chestiunea. Până la urmă, era strict între ei doi. Făcuseră un pact. Raluca îl înștiințase că, dacă ceva nu îi convine în toată povestea, nu va sta să îndure în tăcere compromisul. Nicidecum nu-i va constrânge lui libertatea de a se exprima cum are chef. Dar ea va ieși din cadru.

Teribil de încurcat de turnura pe care o luase prima noapte de dezmăț erotic, dar conștient că toți băuseră peste măsură, decise într-o clipită că femeia asta nu poate pleca de nebună. Nicăieri. Ar fi fost iresponsabil să nu-și asume gestul liniștirii ei. O luă la piept, o lăsă să vocifereze, să se zbată între demoni până adormi. O înveli peste trupul golaș și apoi se întinse la picioarele ei pentru două ore cât mai rămăseseră din noapte. Fu peste poate să-l ia somnul.

                                – va urma –